UPGRADE 100 Podcasts

În această ediție vorbim despre cea mai mare perturbare în matrice de la inventarea camerei de filmat încoace: Inteligența Artificială. Da, aceeași IA.

Suntem în plină eră a “democratizării magiei” filmului. Dacă până acum aveai nevoie de un studio pentru a crea lumi fantastice, astăzi ai nevoie de un prompt bun și de un GPU solid. 

Plecăm de la BAIFF - Bucharest AI Film Festival, primul eveniment de acest gen din regiune și care va avea loc în curând în București, pentru a înțelege dacă AI-ul este doar o pensulă nouă sau dacă urmează să scrie și să regizeze singur următorul blockbuster.

Invitații lui Marian Hurducaș:

• Alex Cioacă: Cercetător AI și creativ tech, un veteran care antrenează rețele neurale încă din 2016, înainte ca AI-ul să fie “cool” sau “w” - alegeți voi în funcție de generația din care faceți parte. Omul din spatele Neural Mirror și un fin observator al esteticii algoritmice.

• Mihai Cojocaru: Arhitect la bază, co-fondator al primului muzeu de artă imersivă din România (MINA) și un explorator al noilor medii, acum concentrat pe intersecția dintre spațiu, film și algoritmi.

Întrebarea serii: E filmul făcut cu AI “film” sau e o specie nouă de artă?

Trăim în era în care economia creatorilor de conținut explodează spre cifre de ordinul sutelor de miliarde, iar inteligența artificială nu mai este doar un subiect de scenariu sci-fi, ci motorul care decide ce cumperi înainte să știi că ai nevoie. 

Întrebarea este: cum scalezi un gigant regional într-o lume care se schimbă mai repede decât un scroll pe TikTok?

Invitatul lui Marian Hurducaș pentru această ediție este un om care a conturat strategiile de creștere pentru cele mai mari platforme din România. 

De la consolidarea OLX, la construcția ecosistemului digital de la Vodafone, până la una dintre cele mai spectaculoase mutări din piața de delivery — tranziția de la Tazz la Wolt.

Astăzi, conduce transformarea celui mai mare retailer online din regiune, din rolul de CMO (director de marketing) eMAG pentru România, Bulgaria și Ungaria.

Este omul care crede cu tărie că "publicitatea care nu se simte ca publicitate va câștiga piața, la fel cum parfumurile care nu miros a parfum cuceresc inimile oamenilor".

Doamnelor, domnilor, în această ediție facem un upgrade sistemului de marketing alături de Răzvan Acsente.

Moderator: Marian Hurducaș.

Co-host: Radu Puchiu, expert e-guvernare.

Invitat: Daniel Tămaș, antreprenor IT, cel care a demarat demoanaf.ro

În această ediție ne întrebăm dacă tehnologia este colacul de salvare într-o lume în care facturile la energie au devenit principala grijă a fiecărei gospodării.

Trăim paradoxul în care dependența de combustibilii fosili ne costă tot mai mult, în timp ce soluțiile viitorului par, uneori, inaccesibile.

Poate tehnologia să transforme criza energetică într-o oportunitate? Ne pot salva panourile de pe casă sau mașina din garaj portofelul?

Marian Hurducaș discută despre eficiență, independență energetică și viitorul sustenabil alături de Ciprian Cherciu, expert în mobilitate electrică și consultant în eficiență energetică.

Este fondator Eco Drive, membru fondator si vice președinte al APCE (Asociatia Prosumatorilor și Comunităților de Energie).

A legat și pasiunea pentru motorsport de mașinile electrice, este dublu campion național în Campionatul Național de Super Slalom - de fiecare dată cu o mașina electrică.

Cărțile despre care vorbește Marian:

• The world for sale, Javier Blas & Jack Farchy
• Războiul cipurilor, Chris Miller

În această ediție vorbim despre un scenariu care până ieri părea science-fiction, dar care din martie 2026 a devenit o propunere legislativă concretă la Bruxelles: EU Inc. sau Compania Europeană. 

Imaginați-vă că puteți deschide o companie digitală în mai puțin de 48 de ore, fără capital ințial, cu 100 de euro alocați în servicii, care să funcționeze după aceleași reguli de la București la Lisabona.

Sună ca un vis pentru antreprenori, dar ar putea fi un coșmar pentru statul român. 

Dacă noi încă ne luptăm cu hârtii, prezențe fizice la ghișeu, platforme ANAF care intră în mentenanță când ți-e lumea mai dragă, ce se întâmplă când digitalizarea europeană vine peste noi? 

Riscăm să vedem un exod digital al firmelor românești către jurisdicții mai prietenoase, chiar dacă ele rămân cu sediul fizic aici?

Invitata lui Marian Hurducaș este Corina Vasile, Director Executiv al ANIS – vocea industriei de software care contribuie cu peste 7% la PIB-ul României, dar care avertizează că avantajul nostru competitiv se topește sub ochii noștri.

Trăim într-o epocă în care frontierele nu se mai trasează doar cu tancul, ci și cu algoritmul. De la dunele Orientului Mijlociu până la câmpiile Ucrainei, războiul și-a schimbat definitiv chipul.

Astăzi, nu mai vorbim doar despre rachete, ci despre "minți" de siliciu capabile să decidă soarta unui conflict într-o fracțiune de secundă. Iranul, o putere regională care a transformat asimetria într-o artă tehnologică, ne arată că poți îngenunchea sisteme de milioane de dolari cu drone ieftine, dar inteligente.

📌 Este Inteligența Artificială noua armă nucleară a secolului XXI sau doar un instrument de control totalitar?

În această ediție, Marian Hurducaș încearcă să descifreze "geopolitica biților și a dronelor" alături de un invitat care stăpânește deopotrivă lecțiile istoriei și analizele de securitate ale prezentului. 

Este redactor-șef al celei mai importante publicații de profil din România, Defense Romania, un fin observator al spațiului ex-sovietic și un expert în integrarea noilor tehnologii în teatrele de operații.

Marian Hurducaș dezbate despre acest subiect - în era anxietății globale - cu Robert Katai, strateg de marketing și un fin observator al modului în care atenția noastră este tranzacționată la bursa fricii. 

Fiecare tehnologie nouă a promis că va democratiza informația, dar ne-a adus și mai aproape de haosul dezinformării. Cum navighezi prin această furtună digitală fără să-ți pierzi busola etică? 

În această ediție de Upgrade 100 Live Talks Marian Hurducaș stă de vorbă cu un jurnalist care a văzut evoluția peisajului media din interior: de la primele agenții de presă din Chișinău, la marile ecrane din București, iar acum, la libertatea totală – și riscantă – a online-ului. 

Vitalie Cojocari, care a plecat recent de la Euronews România pentru a-și demara propriul proiect online "Părerile vă aparțin", explică de ce viitorul media nu mai este despre cine are cel mai mare studio, ci despre cine are cea mai autentică voce.

Davos nu este locul unde se iau decizii, dar este locul unde cei care influențează lumea își sincronizează așteptările.

În 2026, discursul dominant nu mai este despre creștere și oportunitate, ci despre risc, securitate, competiție strategică și control tehnologic.

În acest episod, facem o retrospectivă Davos 2026 și analizăm semnalele care conturează o nouă ordine globală: fragmentarea lumii în blocuri de putere, tehnologia ca instrument geopolitic, presiunea asupra democrațiilor și normalizarea conflictului ca realitate permanentă.

Invitații lui Marian Hurducaș sunt Oana Popescu-Zamfir, expert în geopolitică și relații transatlantice, și Marco Badea, jurnalist și cofondator al proiectului Explicativ. Împreună, traducem ce s-a spus – și ce a lipsit – din conversațiile de la Davos, cu accent pe Europa, Europa Centrală și de Est și implicațiile directe pentru România.

O discuție despre putere, tehnologie și lumea care se reașază, dincolo de titluri și sloganuri.

La începutul acestui an, ghiseul.ro a cedat exact când atât statul, cât și cetățenii săi aveau cea mai mare nevoie să funcționeze.

Reacția oficială a fost previzibilă: trafic mare, probleme tehnice, se lucrează.

Dar adevărata întrebare nu este de ce a picat un site.

Întrebarea este: de ce digitalizarea statului român continuă să fie fragilă exact acolo unde ar trebui să fie robustă.

În acestă ediție, MArian Hurducaș și invitatul său, Andrei Nicoară, expert e-guvernare, nu au vorbim despre bug-uri, servere sau aplicații, ci despre decizii, despre ownership, despre un stat care pare că încă nu știe să gândească sisteme, ci doar proiecte bifate.

Este digitalizarea românească o problemă de competență, de guvernanță sau de voință? Și, mai ales, cine își asumă eșecul atunci când statul digital nu funcționează?

• Andrei Nicoară este expert în e-guvernare și transformare digitală, un om care a lucrat din interiorul sistemului și care știe unde se rupe lanțul dintre tehnologie, administrație și cetățean.

O discuție despre limitele statului român în era digitală.

În această ediție, ultima din 2025, Marian Hurducaș și invitatul său, Marian Andrei - I like IT, vorbesc despre cele mai importante momente din tech ale anului 2025 — probabil cel mai intens an tech din ultimul deceniu.

2025 e anul în care inteligența artificială a făcut saltul de la simplu asistent la agent autonom, anul în care telefoanele, laptopurile și chiar mașinile au devenit dispozitive AI-native, anul în care am început să discutăm serios despre energie, infrastructură și impactul tehnologiei asupra societății.

Vorbim despre un an în care industria auto s-a transformat într-o industrie software, centrele de date au devenit subiect geopolitic, iar media – de la știri la video – s-a reinventat sub presiunea AI.

Cei doi încearcă să înțelegă nu doar ce s-a întâmplat, ci și ce urmează.

2025 a fost anul în care digitalizarea României s-a mișcat, dar nu s-a și văzut.

Avem peste 1 milion de Cărți Electronice de Identitate, o infrastructură de interoperabilitate care începe, în sfârșit, să se așeze și o mulțime de servicii publice care se digitalizează discret, pas cu pas.

Și totuși, în percepția oamenilor, nu pare să se schimbe mare lucru. Poate lipsa de comunicare sau lipsa de coordonare sau poate lipsa de încredere să fie câteva explicații la îndemână.

În această ediție vă propunem un review al anului 2025 în digitalizare dar și răspunsuri pe care Marian Hurducaș și Radu Puchiu încearcă să le găsescă împreună: ce ar trebui să se întâmple ca să avem încredere că se poate?

Această ediție este despre o poveste care unește trecutul și viitorul, piatra și pixelul, emoția și tehnologia.

Invitata lui Marian Hurducaș este arhitecta Oana Chirilă, fondatoarea Herculane Project – inițiativa care de opt ani luptă pentru salvarea unuia dintre cele mai frumoase regiuni din România și chiar Europa: Băile Herculane.

De la planuri de arhitectură și expertize tehnice până la drone, scanări 3D și campanii online, Herculane Project este un exemplu de cum patrimoniul poate fi readus la viață prin energie tânără, creativitate și comunitate.

Despre ce înseamnă să salvezi o stațiune care aproape se prăbușește, dar și despre cum poți reconstrui speranța prin arhitectură, tehnologie și oameni — afli acum de la Oana Chirilă.

Sunt industrii care fac mult zgomot — și sunt industrii care doar mișcă lumea, în tăcere. Transporturile fac parte din a doua categorie.

În spatele fiecărui colet care ne ajunge la ușă, al fiecărui produs din raft sau kilometru de autostradă, există o rețea uriașă de oameni, camioane, date și decizii. O lume care, până nu demult, trăia doar pe asfalt, în apă, aer sau cale ferată.

Dar astăzi, asfaltul se mută în cloud. Hărțile se transformă în dashboard-uri, telefoanele în algoritmi, iar kilometrii în date.
În ediția de azi vorbim despre digitalizarea transporturilor — despre cum tehnologia schimbă una dintre cele mai vechi industrii din lume și despre cum comunicarea o ajută să devină mai vizibilă, mai umană și mai eficientă.

Invitatul meu este Claudia Barbu, consultant în marketing și comunicare și Managing Partner la DRIVION, agenție de marketing strategic care ajută companiile din transport și logistică să-și găsească direcția — și vocea.

Publicitatea este oglinda societății – dar și o lentilă care o poate deforma.

Într-o lume în care oricine poate fi "media", unde se mai termină libertatea de exprimare și unde începe responsabilitatea?

Despre etică, influenceri, reclame ascunse și autoreglementare vorbim astăzi cu Oana Cociașu, una dintre cele mai respectate voci ale industriei:

• Președinte, Consiliul Român pentru Publicitate (RAC)

• Managing Partner, Medic One

• A reprezentant România în ICAS – International Council for Advertising Self-Regulation

Va fi viitorul primar „aplicația” care unește experiențele bucureștenilor?

Bucureștiul are șase sectoare și o primărie generală. Șapte bugete, șapte site-uri, zeci de aplicații – și niciuna care să le conecteze.

Fiecare are propriul său sistem, propriul limbaj, propriile priorități.

Iar împreună, toate spun aceeași poveste: cea a unei capitale care funcționează greu, ca un telefon plin de aplicații instalate, dar fără memorie, fără sincronizare și fără update.

Tehnologia trebuia să ajute.

Să unească, să simplifice, să creeze o experiență comună pentru cetățeni.

Dar dacă pleci din haos, tehnologia nu aduce ordine – îl amplifică.
Dacă pleci cu o viziune, tehnologia o face vizibilă și poate accelera implementarea.

De aceea, întrebarea de azi nu e doar despre digitalizare.
E despre leadership.

Poate fi viitorul primar al Bucureștiului „aplicația” care unește experiențele utilizatorilor?

Poate orașul deveni, în sfârșit, un sistem coerent – nu o colecție de patch-uri?

Invitatul lui Radu Puchiu, expert e-guvernare și moderator Digitalination:

• Cătălin Teniță - activist civic, antreprenor în IT, specialist în comunicare și comunități digitale. Fost parlamentar, Cătălin este unul dintre cei 20 de Eisenhower Fellows din România, a creat business de succes în TreeWorks și Zelist Monitor dar și un ONG foarte cunoscut în zona de civic tech - Geeks for Democracy.

Marian Hurducaș a fost co-moderator.

Sunt mai bine de 3 ani și jumătate de când avem un război la graniță, iar toate retrospectivele conflictului ruso-ucrainean subliniază schimbarea paradigmei tehnologice. Ca scurt exemplu, dronele, deși nu mai sunt de mult o noutate în apărare, au devenit mai ieftine, mai eficiente și mai letale.

În această ediție vorbim despre un subiect care nu mai este doar pentru generalii din sălile de comandă sau pentru analiștii militari de carieră.

Este un subiect care ne privește pe toți: războiul modern.

Un război în care dronele zboară peste orașe sau decimează flote navale, algoritmii analizează în timp real, iar bătăliile se dau nu doar pe teren, ci și în spațiul cibernetic.

Invitatul lui Marian Hurducaș este unul dintre cei mai atenți observatori ai acestei realități în schimbare – Tudor Curtifan, redactor-șef al publicației Defense România, printre puținele publicații media din România în domeniul securității și politicii externe.

A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București, unde a urmat și un program de masterat. Ulterior, a urnat cursuri și s-a specializat în securitate națională și relații internaționale, publicând constant informații și analize despre aceste domenii.

Printre ariile sale de interes se numără integrarea noilor tehnologii în teatrele de operații, contrapropaganda și spațiul ex-sovietic.

Ca de obicei, lumea tech de aseară e cu totul și cu totul alta față de cea cu care ne-am trezit. După luni întregi de discuții și amânări, TikTok și Casa Albă au găsit, în sfârșit, un mijloc prin care rețeaua de socializare să-și continue activitatea în SUA, separată (teoretic) de compania-mamă și Beijing.

Care a fost soluția? Niște oameni extrem de bogați și, evident, „prieteni” ai administrației Trump. 

Despre cine sunt aceștia, de ce sunt ei „aleșii”, cum va arăta un TikTok „americanizat” și nu numai a discutat, în acestă ediție de Upgrade 100 Live, Marian Hurducaș, cu invitații săi:

- Marian Andrei, jurnalist și expert în tehnologie, cunoscut în special pentru moderarea emisiunii I LIKE IT. Are o vastă experiență în analiza trendurilor din industria tech și aduce mereu o perspectivă informată și echilibrată asupra impactului tehnologiei în viața de zi cu zi.

- Tudor Galoș, consultant în domeniul protecției datelor, cu o expertiză solidă în GDPR. A lucrat cu numeroase companii pentru a le ajuta să navigheze complexitatea reglementărilor legate de date și este recunoscut pentru abilitatea sa de a explica pe înțelesul tuturor cum putem să ne protejăm informațiile personale.

În prima ediție de după vacanța de vară vorbim despre un subiect care ne privește pe toți: digitalizarea școlii românești.

Tablete, laptopuri, platforme educaționale, dar și provocări precum lipsa de echipamente, decalajul dintre rural și urban sau temerile legate de dependența copiilor de tehnologie.

Un studiu recent realizat de Ipsos pentru Edge Institute arată că 70% dintre români cred că digitalizarea e un lucru bun, dar și că școala de azi primește nota 6,7 atunci când vine vorba de integrarea tehnologiei.

Ne uităm, așadar, la școala de azi și la școala viitorului, așa cum și-o imaginează românii în 2030. Alături de Marian Hurducaș au fost două invitate cu perspective complementare:

• Melany Pașca, Director of Public Policy and Legal Affairs la EDGE Institute și doctorandă în drept european la Sorbona, cu experiență în formularea de politici publice și reforme legislative.

• Ioana Veghes, Account Manager la Ipsos, cu peste 25 de ani de experiență în cercetare, coordonând proiecte atât în zona B2C, cât și B2B.

Împreună au încerct să înțeleagă unde este România acum, ce bariere are de depășit și, mai ales, cum putem transforma digitalizarea educației dintr-un plan pe hârtie într-o realitate pentru elevi, profesori și părinți.

E lesne de zis că Google is king la orice ține de căutările pe Internet, însă explozia în popularitate a LLM-urilor în rândul utilizatorilor de zi cu zi promite, cel puțin la nivel ipotetic, să taie din monopolul de search al gigantului din Silicon Valley. 

Când ChatGPT pune probleme Google în termeni de trafic și Temu ia fața marilor jucători din e-commerce-ul local cel puțin în topul aplicațiilor descărcate, știi că se schimbă regulile jocului.

Invitatul lui Marian Hurducaș este Mihai Vînătoru, CEO @DWF.

A fost o discuție deschisă despre:

• De ce ChatGPT e deja noul motor de căutare;
• Ce (mai) înseamnă SEO în 2025;
• Ce știe AI-ul despre brandurile românești (și ce nu știe);
• Cât trafic aduc ChatGPT, Perplexity, Copilot în realitate;
• Ce urmează în competiția eCommerce România vs. China;
• Automatizare, n8n, content AI-friendly și viitorul echipelor de marketing;
• Insight-uri brute din SimilarWeb PRO, SEMrush și Ahrefs Enterprise.

În această ediție: o conversație esențială despre un marketing care nu mai arată deloc ca acum 2-3 ani.

Trăim vremuri în care AI-ul scrie reclame mai repede decât apuci să-ți bei cafeaua.

Shein și Temu schimbă regulile jocului în eCommerce, iar brandurile locale par să alerge din urmă. Consumatorii vor „ieftin și rapid”, iar brandurile încearcă – uneori disperat – să mai însemne ceva.

Despre toate astea vorbește Marian Hurducaș cu doi invitați care nu doar observă ce se întâmplă, ci chiar modelează direcția în care merg lucrurile:

• Raluca Radu, expert în marketing digital și fondatoarea MTH Digital și
• Robert Katai, strategist, creator de conținut și una dintre cele mai active voci din marketingul B2B.

🎧 Vorbim despre marketing în epoca AI, despre „creatorii interni” – o nouă specie de influenceri din interiorul companiilor – și despre cum pot brandurile locale să reziste în fața giganților globali.

În această ediție vorbim despre un subiect care nu poate fi ignorat, mai ales în lumina evenimentelor meteo majore din ultima lună și jumătate: schimbările climatice. Și nu oricum, ci printr-o lentilă tot mai prezentă în viețile noastre – tehnologia.

De la inteligența artificială care ne promite modele predictive mai bune, la gadgeturile „verzi” care promit să ne salveze planeta, și până la întrebarea incomodă: cât poluează, de fapt, toate aceste inovații?

Invitatul ediției este unul dintre cei mai respectați climatologi din România, un om care face știința accesibilă fără a o dilua: Bogdan Antonescu, fizician al atmosferei, cercetător în fenomene meteorologice extreme și voce activă în spațiul public când vine vorba de... adevăr.

Bogdan Antonescu, invitatul lui Marian Hurducaș, este cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cu expertiză în studiul furtunilor severe și al fenomenelor meteorologice extreme în contextul schimbărilor climatice. Bogdan este implicat în proiecte de cercetare și colaborează cu instituții academice și de cercetare pentru a studia impactul schimbărilor climatice asupra fenomenelor meteorologice extreme. Bogdan este, de asemenea, implicat activ în comunicarea științei, promovând înțelegerea publică a schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra fenomenelor extreme.

Am trecut deja de momentul alegerilor și începe adevărata muncă: reconstrucția încrederii în instituții, economie și stat. 

Ca să reconstruim, însă, e esențial să aflăm ce trebuie schimbat, iar unul dintre cele mai sensibile domenii privind reforma este fiscalitatea. 

România are, în acest moment, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. O realitate dureroasă, dar care ne obligă să vorbim deschis: ce urmează? Ce măsuri va lua statul? Cine le va resimți cel mai puternic? În această emisiune, discutăm nu doar despre cifre, ci despre oameni, afaceri, curaj și decizii. Invitatul meu este Alexandru Dincovici, antropolog, antreprenor și Director General al Romanian Business Leaders – vocea unora dintre cei mai activi lideri de afaceri din România. Încercăm să înțelegem ce se întâmplă cu România și cum poate mediul privat nu doar să supraviețuiască, ci să contribuie la reconstrucție.

Criza nu e doar în buget, e și în încredere. România nu e doar ce face statul — e și ce facem noi. 

Cum va afecta criza bugetară actuală — și măsurile fiscale pe care le pregătește statul — mediul de afaceri din România, pe termen scurt și mediu? Iar în acest context tensionat, ce rol pot juca antreprenorii, organizațiile de business și leadershipul responsabil în reconstrucția echilibrului economic?

A încercat Marian Hurducaș să afle răspunsuri de la Alex DINCOVICI:

• antropolog român cu o carieră remarcabilă în cercetare, educație și leadership organizațional.
• Din octombrie 2024, el ocupă funcția de Director General al Fundației Romanian Business Leaders (RBL), organizație care reunește peste 550 de antreprenori și lideri de afaceri din România, concentrându-se pe promovarea educației, antreprenoriatului și bunei guvernări.
• În paralel, este lector asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și la Universitatea din București, unde predă cursuri precum antropologia corpului, antropologia medicală și metode de cercetare calitativă.
• În 2014, a fondat IziBiz Consulting, companie specializată în cercetare de piață și consultanță organizațională. Compania oferă servicii de cercetare calitativă și diagnostic organizațional pentru clienți din diverse industrii.
• În domeniul academic, Dincovici a publicat lucrări pe teme precum conștiința corporală, tehnologiile purtabile și sporturile de contact, abordând subiecte legate de cultura materială și fenomenologia corpului.
• Alexandru Dincovici este recunoscut pentru capacitatea sa de a integra cercetarea academică cu aplicabilitatea practică în mediul de afaceri și societal, fiind un promotor activ al leadershipului responsabil și al inovării în România.

Invitații lui Marian Hurducaș:

📌 Alexander Manu – autor de origine română, profesor la OCAD University (Canada), consultant pentru companii Fortune 500

și

📌 Adrian Posteuca – expert în tehnologii emergente, expert în Metavers și AI, consultant în transformare digitală pentru liderii care se pregătesc pentru viitor, nu doar îl așteaptă.

.Radu Umbreș @ Upgrade 100 Live

·       Este antropolog și conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA București.

·       A absolvit sociologia la Universitatea din București, apoi a urmat studii la Oxford și un doctorat în antropologie socială la University College London.

·       A fost cercetător post-doctoral în Franța și România, iar cercetările sale combină științele sociale cu psihologia cognitivă.

·       Este cunoscut pentru cartea Neîncrederea. Cum funcționează România profundă, bazată pe doi ani petrecuți într-un sat românesc, unde a observat direct dinamica neîncrederii și a cooperării.

·       A publicat studii despre identitate națională, credințe conspiraționiste și comportamente sociale în pandemie, inclusiv în revista Nature Communications.

·       Este activ în dezbaterea publică și cofondator al platformei ISCOADA, dedicată popularizării cercetării antropologice în România.

Fiecare lucru la care te uiți acum a fost, la un moment dat, o schiță în procesul de cercetare-dezvoltare. E important, deci, să înțelegem cât dedicăm Cercetării și Dezvoltării. Nu de alta, dar asta e singura modalitate de a prevedea ce ne așteaptă în viitorul nu-chiar-îndepărtat. Si, ce să vezi, Cercetarea și Dezvoltare sunt esențiale competitivității și dezvoltării unei economii pentru care se dorește creștere și relevanță.

În 2023, România a alocat 0,51% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru activitățile de cercetare și dezvoltare (C&D), conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Această valoare plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul din PIB dedicat C&D. 

În comparație, media europeană a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare este semnificativ mai ridicată, cu state precum Suedia și Belgia alocând peste 3% din PIB acestui sector esențial. Această discrepanță evidențiază diferențele majore în investițiile în inovare și progres tehnologic dintre România și alte țări europene.

Deși autoritățile române și-au propus să aloce 1% din PIB pentru cercetare până în 2027, bugetul actual rămâne mult sub această țintă. Această subfinanțare cronică poate avea implicații negative asupra competitivității economice și a capacității de inovare a țării.

Guest: 

• Ada Roseti, o profesionistă cu o carieră remarcabilă în media, comunicare și promovarea științei. A devenit cunoscută publicului larg prin activitatea sa în televiziune, în special ca director de programe pentru Europa de Sud-Est la Discovery Networks, unde a coordonat canale precum Discovery Channel, TLC și Eurosport.

  Deși a avut oportunitatea de a-și continua studiile doctorale în chimie în Statele Unite, a ales să rămână în România, dedicându-se media și comunicării științei. A fost implicată în diverse proiecte de popularizare a științei, printre care competiția "Games of Science", destinată tinerilor cercetători.

  Ada Roseti este recunoscută pentru abilitatea sa de a face știința accesibilă și interesantă pentru publicul larg, contribuind semnificativ la promovarea culturii științifice în România.​

Deși digitalizarea este esențială unei economii moderne, ea nu face parte din discursul politic. De ce? Pentru că, practic, nu poți avea o Românie modernă fără această componentă.

A încercat să afle răspuns Marian Hurducaș de la invitații săi Radu PUCHIU și Andrei NICOARĂ, experți e-guvernare.

Context:

• Doar 27% dintre IMM-urile românești au o intensitate digitală de bază (față de 57,7% media UE), dar se observă o creștere în utilizarea facturării electronice. IMM-urile românești sunt cea mai ne-digitalizată piață din UE.

• Servicii publice digitale: digitalizarea acestora este încă slabă, însă există proiecte importante pentru cloud guvernamental și portaluri interoperabile.

• Competențe digitale: peste 72% dintre români nu au competențe digitale de bază.

• Acoperirea 5G: doar 32,8% acoperire națională, față de 89,3% media UE.

Tare, tare greu e să nu vorbești despre Trump și ale sale taxe vamale.

Războaiele au o lege a lor și-i dinamică greu de prezis. Știm când încep, nu și cum evoluează sau se termină.

Iar un război economic, crede Marian Hurducaș, nu face excepție. Știm cum a început acest război economic generat de SUA, evoluția o vedem, e în dezvoltare, dar nu știm ce efecte va avea pe termen lung și în cât timp se poate cârpi ce s-a rupt, asta în condițiile în care se mai poate cârpi, evident. 

De ce spunem asta? 

Pentru că încrederea era principalul produs de export al SUA, după cum bine sesiza recent Adrian Mihălțianu de la PressOne.ro, iar acum exportă ceea ce exportă Rusia, adică teamă. Iar, conform involuției de săptămâna trecută a piețelor financiare și a titluirlor de stat cu care SUA își finanțează deficitul, încrederea dispare treptat dar repede în rândul investitorilor. Drept urmare, tarifele au fost amânate cu 90 de zile, dar nu în totalitate și nu pentru toată lumea. 

Economia României nu o duce bine anul ăsta și nici pentru următorii ani - vreo 7 - nu se vede scoasă la liman. Luate pe rând, avem:

• Deficit bugetar 2024: 9.28% în standardele ESA (cel mai bun standard de raportare, nu e influențat de amânarea unor plăți). Reminder, targetul pentru deal-ul de 7 ani cu Comisia Europeană e de 3%.

• Deficitul de cont curent (diferența dintre exporturi și importuri) a urcat la 4.8 mld. Euro, o creștere de 85% față de februarie 2024;

• Rata inflației martie 2025: 4.9% 

• Datoria publică: 964 mld. lei în martie 2025 ; în 2024 am plătit 7 miliarde de euro numai în dobânzi pentru datoria publică

Așadar, cum va evolua în contextul global de acum e o întrebare mai mult decât necesară.

Invitat:

Ciprian Dascălu, Economist-Șef și Director de Cercetare al BCR (Banca Comercială Română). Cu o experiență de peste 20 de ani în sectorul bancar, Ciprian este specializat în macroeconomie, piețe financiare, modele economice și prognoză, statistică și managementul riscului. Este considerat unul dintre cei mai buni analiști economici din regiune, iar de-a lungul carierei a fost recunoscut de platforme internaționale precum Bloomberg, Consensus Macroeconomics și Focus Economics, ocupând în mod constant primele locuri în clasamentele acestora pentru acuratețea prognozelor macroeconomice. Ciprian Dascălu este absolvent al Facultății de Finanțe-Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice din București și al programului de masterat DOFIN, cu specializare în domeniul financiar-bancar.